Am și io o întrebare existențială:
De ce miting se scrie cu doi de e și trimes doar cu unul?
Sigur că dacă s-ar lua al doilea i de la mingie, poate că nu ar trebui doi de e, ca la meeting sau greeting.
În orice caz, însă, pă bune că din când în când, mai ales când trag mai tare dân țigare, mi-am dat seama că folosesc decât în loc de numai.
Dar ceea ce mă surprinde profund e de ce dacă-n limba română, în care ni se spune că scriem așa cum se aude, n-o facem și atunci când zicem lapti, legumi, carni și cafia?
În fine, vă reproduc mai jos un dialog ca să văd dacă vă amintiţi interpreţii:
-Monseur îi servit.
-De câte ori nu ți-am spus, Vasilicä taicä… „Mössiö”!
-Monseur scriim, monseur zishim. Shie umbli cu shoara vocsitä?
-Iar ai tras din sigare!
-Da’ de unde, Vasilicä? Ce-ai înnebunit? Eu și ţigarä? Da’ de unde?… Dacä nu e, nu e…
-Ia dä-ti mai încolo!
-Hai bä, ce… ce… Da’ cine… cine-o fi pus-o acolo, Vasile, cä azi-dimineaţä… azi-dimineaţä…
-Sä-ţ fie rushînie! Îl vez? Te spun!
-Da’ cum îți permiți, bä pârlitule! Mama ta! Da’ cu shini… cu shini vorgheshti tu mäi, mäi, mäi, mä nenoroshitule mäi! Și she-i cu cäshiula aia-n casä… de ții cäshiula aia-n casä…
-Da’ she, aiastă-i casä? Aista-i balamuc! Din prishina corentului, Monseur, cä traji ca pi Shähläu!
-Ieși afarä! Adunä-ți toate boarfele, te-am concediat, Monseur Vasile!
…Vasilicä! 🙂
-Shi vrei?
-Te-ai supäraaat?
-Pi shini, pi mata? 😉 Da’ shini si poati supîra pi mata? Mata n-ai minti nish cât un pui di gäinä.
-Sä-ţ fie rushini, magarule!